1) Pensiune montana
Studiu de caz: pensiune Predeal P+1, confort 3*+
Terenul
Pozitionare: Zona Cioplea
Suprafata: 800 MP
Cost pe mp:300 E
Cost total: 240.000 E
Utilitati: da: apa, canalizare, gaze, curent electric, acces la drum piatra cubica 20 ML
Constructia
Configuratie: vila P+1
Structura: BCA + armatura otel
Suprafata parter: 150 MP
Suprafata etaj: 135 MP
Suprafata totala: 285 MP
Organizare:
Parter: 4 camere a cate 2 locuri + receptie + sala de masa.
Etaj: 3 camere de 2 locuri si 3 camere de 3 locuri.
Toate camerele au bai proprii.
Cost vila “la cheie”: 95.000 E
Cost mobilier si alte dotari/amenajari interioare neincluse in pretul “la cheie” (centrala termica etc.): 61.000 E
Cost total vila + amenajari: 156.000 E
Terenul neconstruit:
parcare + spatiu verde
Cost parcare + pomi + flori + arbusti: 0 (se apreciaza ca pentru lastari/flori pretul de achizitie a fost nesemnificativ sau 0)
Cost foisor + 2 mese + 2 banci + 8 scaune: 4.000 E
Cost total al imobilizarilor: 400.000 E
Pret pe camera:
dubla: 50 E / zi in sezon;
40 E / zi L-V extrasezon (primavara si toamna), 45 E / zi S-D extrasezon
tripla: 60 E / zi in sezon;
50 E/zi L-V extrasezon si 55 E / zi S-D extrasezon
Grad de ocupare:
Varianta pesimista:
Camere duble: 75% in sezon, adica ¾ * 180 zile = 135 zile
40% in extrasezon L-V = 52 zile si 75% in extrasezon S-D = 38 zile
Camere triple: 60% in sezon, adica 108 zile
30% in extrasezon L-V = 39 zile si 50% in extrasezon S-D = 25 zile
Venit total: (135*50 + 52*40 + 38*45)*7 + (108*60 + 39*50+25*55)*3= 103.195 E
Cheltuieli curente:
Camera dubla: (3 E/zi * 225 + 0.5 E/zi * 140) * 7 = 5.215 E
Camera tripla: (4 E/zi * 172 + 0.6 E/zi * 193) * 3 = 2.412 E
Impozite:
Teren (intravilan, categ. A): 0.31 E/MP * 800 = 250 E
Cladire: 2.5% * 128.000 E = 3.200 E
Total cheltuieli curente: 11.077 E
Marja bruta anuala (venit minus cheltuieli curente) = 103.195 – 11.077 = 92.118 E (sa nu uitam, in varianta pesimista)
Termen de recuperare a investitiei (in ani) = 400.000 / 92.118 = 4.34 (4 ani si 4 luni).
Va las pe voi sa va “jucati” cu variantele ponderata si optimista…
Wednesday, October 29, 2008
Tuesday, October 28, 2008
Romania fata cu dezvoltarea umana
Inainte de a intra propriu-zis in subiect, am gasit de cuviinta sa astern, pe scurt, principalele “specificatii tehnice” ale acestui concept.
Ce reprezinta IDU ?
Indicele de Dezvoltare Umana (IDU) este un indicator gandit sa masoare in mod relevant, dar in acelasi timp simplu si transparent, gradul de bunastare al locuitorilor unui stat.
Cum se calculeaza ?
IDU este calculat ca media aritmetica simpla a trei indici: indicele sperantei de viata, indicele produsului intern brut anual pe locuitor si indicele educatiei.
Indicii sperantei de viata si produsului intern brut anual pe locuitor se determina astfel:
(valoare la momentul de calcul in tara X – valoare minima) / (valoare maxima – valoare minima).
Pentru speranta de viata, valoarea maxima este 85 de ani iar cea minima 25 de ani.
In cazul produsului intern brut anual pe locuitor, valoarea maxima este 40.000$ si cea minima 100$ (aceste valori maxime si minime au fost folosite in calculele pentru intocmirea ultimelor clasamente mondiale oficiale al tarilor dupa IDU).
Exemplu de calcul al celor 2 indicatori pentru Romania:
Indicele sperantei de viata = (71,4 ani – 25 ani) / (85 ani – 25 ani)
Indicele PIB anual pe locuitor = (7.500 $ - 100 $) / (40.000 $ - 100 $).
In cazul educatiei, calculul se face dupa relatia:
Indice educatie = 2/3 * Procent de alfabetizare al populatiei adulte + 1/3 * Procent de scolarizare al populatiei adulte.
Acestea fiind spuse, putem trece la ce ne intereseaza de fapt – Rapoartele. Ce ne arata rapoartele ?
Ei bine (ca asa-i vorba), ele ne arata ca, in anul 2003, tara noastra s-a clasat la IDU - din 177 de state “evaluate” – pe locul 64. Cu o valoare a indicelui de 0,792, ne-am incadrat la limita superioara a “categoriei medii” (note intre 0,5 si 0,8).
Mai putin bine, aceleasi statistici ne mai “soptesc” ca doar 8 state europene din cele peste 40 au fost “notate” sub Romania. Bulgaria, Macedonia si Rusia erau inaintea noastra la acest capitol.
2004 a adus oarecare progrese: Romania se claseaza pe pozitia 60, cu un indice de 0,805. Uraa! Am intrat in “categoria superioara” (dezvoltare umana ridicata) – e drept, la coada acestei categorii.
Un “ura” scurt: nu ar fi cazul sa ne imbatam cu o tuiculita de prune foaarte diluata, asa cum le place, probabil, unor semeni mai “din deal” sa ne vanda. Asta deoarece ne-am clasat, iar, in urma eternei noastre rivale, Bulgaria (locul 54). Ne-au luat, “nesuferitii”, la speranta de viata si la educatie (n-as fi crezut, am vazut de curand – e-adevarat – doar un crampei din Bulgaria…). Mai mult, din randul tarilor acum membre UE, pe 2004 ne-am clasat ultimii.
In 2005 romanescul IDU crescu iarasi (fireste de altfel, ca, din groapa, e mai usor sa…urci, nu?), atingand 0,808. Alte cifre pentru 2005 nu am inca, asa ca valoarea tocmai precizata nu prea are relevanta, in afara asigurarii ca trend-ul a fost cel natural (crescator).
Ce “ar fi de facut” ca sa ne miscam si noi mai vioi?
Solutii pentru cresterea standardului de viata exista. Este bine totusi sa nu ne asteptam la “miracole”, la progrese ultrarapide - “etern fascinanta” Romanie - oamenii ei, noi adica – trebuie sa intelegem ca depinde in primul rand de fiecare in parte cat de bine o va duce.
Ce reprezinta IDU ?
Indicele de Dezvoltare Umana (IDU) este un indicator gandit sa masoare in mod relevant, dar in acelasi timp simplu si transparent, gradul de bunastare al locuitorilor unui stat.
Cum se calculeaza ?
IDU este calculat ca media aritmetica simpla a trei indici: indicele sperantei de viata, indicele produsului intern brut anual pe locuitor si indicele educatiei.
Indicii sperantei de viata si produsului intern brut anual pe locuitor se determina astfel:
(valoare la momentul de calcul in tara X – valoare minima) / (valoare maxima – valoare minima).
Pentru speranta de viata, valoarea maxima este 85 de ani iar cea minima 25 de ani.
In cazul produsului intern brut anual pe locuitor, valoarea maxima este 40.000$ si cea minima 100$ (aceste valori maxime si minime au fost folosite in calculele pentru intocmirea ultimelor clasamente mondiale oficiale al tarilor dupa IDU).
Exemplu de calcul al celor 2 indicatori pentru Romania:
Indicele sperantei de viata = (71,4 ani – 25 ani) / (85 ani – 25 ani)
Indicele PIB anual pe locuitor = (7.500 $ - 100 $) / (40.000 $ - 100 $).
In cazul educatiei, calculul se face dupa relatia:
Indice educatie = 2/3 * Procent de alfabetizare al populatiei adulte + 1/3 * Procent de scolarizare al populatiei adulte.
Acestea fiind spuse, putem trece la ce ne intereseaza de fapt – Rapoartele. Ce ne arata rapoartele ?
Ei bine (ca asa-i vorba), ele ne arata ca, in anul 2003, tara noastra s-a clasat la IDU - din 177 de state “evaluate” – pe locul 64. Cu o valoare a indicelui de 0,792, ne-am incadrat la limita superioara a “categoriei medii” (note intre 0,5 si 0,8).
Mai putin bine, aceleasi statistici ne mai “soptesc” ca doar 8 state europene din cele peste 40 au fost “notate” sub Romania. Bulgaria, Macedonia si Rusia erau inaintea noastra la acest capitol.
2004 a adus oarecare progrese: Romania se claseaza pe pozitia 60, cu un indice de 0,805. Uraa! Am intrat in “categoria superioara” (dezvoltare umana ridicata) – e drept, la coada acestei categorii.
Un “ura” scurt: nu ar fi cazul sa ne imbatam cu o tuiculita de prune foaarte diluata, asa cum le place, probabil, unor semeni mai “din deal” sa ne vanda. Asta deoarece ne-am clasat, iar, in urma eternei noastre rivale, Bulgaria (locul 54). Ne-au luat, “nesuferitii”, la speranta de viata si la educatie (n-as fi crezut, am vazut de curand – e-adevarat – doar un crampei din Bulgaria…). Mai mult, din randul tarilor acum membre UE, pe 2004 ne-am clasat ultimii.
In 2005 romanescul IDU crescu iarasi (fireste de altfel, ca, din groapa, e mai usor sa…urci, nu?), atingand 0,808. Alte cifre pentru 2005 nu am inca, asa ca valoarea tocmai precizata nu prea are relevanta, in afara asigurarii ca trend-ul a fost cel natural (crescator).
Ce “ar fi de facut” ca sa ne miscam si noi mai vioi?
Solutii pentru cresterea standardului de viata exista. Este bine totusi sa nu ne asteptam la “miracole”, la progrese ultrarapide - “etern fascinanta” Romanie - oamenii ei, noi adica – trebuie sa intelegem ca depinde in primul rand de fiecare in parte cat de bine o va duce.
Sunday, October 26, 2008
Branding
Pentru ce branding ?
Doi negustori de vin. Ei au buticurile fata in fata, fiecare butic are firma deasupra usii: Borsica SRL - cenusiu pe alb, litere drepte si Dionisus SRL - visiniu pe crem-galbui, litere stilizate. Spre deosebire de “Borsica”, “Dionisus” si-a pus in dreapta numelui firmei si un slogan incriptat pe o placa de lemn taiata in forma de butoi: “Poti face din orice clipa o petrecere. Cu Vinurile de la Dionisus.” Buticul lui este stil crama, din lemn si are trepte de piatra aspra la intrare.
Vrei sa iei niste vin, dar te grabesti; nu ai timp sa “studiezi” oferta ambelor buticuri.
In care intri?
Cele…n elemente
Nume. Slogan. Logo. Strategie si canale de comunicare. Oferta. Toate acestea vor duce la succes atunci cand formeaza un tot care sa creeze o identitate bine conturata. Ce presupune o astfel de identitate ?
- creearea mesajului (continutului ideatic): clar, atractiv si cat mai original;
- individualizarea cat mai accentuata a “formelor” in sine care transmit mesajul;
- utilizarea combinatiei adecvate de canale de comunicare;
-implinirea, dar si depasirea asteptarilor firesti ale clientilor legate de tipul produselor/serviciilor oferite de firma, prin inglobarea in oferta a unor caracteristici cat mai personale (pana la a da nastere prin trasaturi unice unor cerinte complet noi).
Acum, sa le luam pe rand…
La inceput a fost…ideea !
Mesajul trebuie sa fie in acord cu oferta firmei si cu trasaturile psiho-culturale ale clientilor potentiali. El are de transmis, in esenta, informatii relevante despre firma/marca, avantajele pentru utilizatori ale folosirii produselor/serviciilor marcii datorate unor caracteristici de baza ale acestora si beneficiile procurarii acestor bunuri (pret convenabil, timp/energie minime necesare cumpararii). Referitor la avantajele bunului, se poate merge mai departe subliniind si “crezul” (conceptia) marcii despre produsele create. Spre exemplu, daca strategia de produs a urmarit dezvoltarea unei game variate (ori chiar de produse “pre-individualizate”, mulate cat mai bine pe structura clientelei functie de anumite trasaturi), acest lucru merita facut cunoscut.
Pentru marcile active in anumite sectoare (de exemplu servicii de agrement, bunuri de folosinta indelungata) si in general pentru marcile premium, mesajul (ma refer acum la partea de informatii despre firma) poate include succinct si obiectivele firmei (referitoare la asteptarile clientilor) si chiar conditiile de realizare a activitatii sau impactul general al folosirii produselor (protejarea / potentarea mediului social, a mediului natural, etc).
Forma simpla, dar…elaborata
Elementele alcatuind latura (“senzoriala”) “formala” a brand-ului (denumire, logo, textul sloganului, paleta coloristica, elemente de sunet si chiar olfactive), personale si puternice, vor fi definite dupa studierea celor folosite de concurenta (pentru o personalizare eficienta) si analiza profilului afectiv-rational al segmentului de clienti targetat. Vor fi, de-asemenea, alese astfel incat sa “se lege” cat mai bine si sa dea o forma clara mesajului. Cu cat mai larga paleta senzoriala, cu atat personalizarea si impactul vor avea mai mult de castigat. Spre exemplu un banner pentru site, pe langa denumire, logo si slogan poate include si o componenta sonora.
Comunicare eficienta
Canalele si gradul in care este folosit fiecare sunt dictate de caracteristicile segmentului (segmentelor) targetate si, fireste, de bugetul posibil de alocat.
Dezvoltarea si sustinerea unui brand implica de obicei un aport mai mare din partea canalelor traditionale (afise stradale, presa, televiziune/radio) decat implica marketing-ul de produs.
O mentiune speciala merita adusa promovarii brand-ului prin:
- participarea firmei la organizarea unor evenimente, metoda complementara in general foarte eficienta in a creste popularitatea daca segmentul principal care aduce venituri este cel al persoanelor fizice;
- participarea (ca expozant) la diverse expozitii, potrivita atat firmelor orientate catre retail, cat si celor active mai mult ca si corporate business.
Oferta dincolo de…Oferta
Oricat de eficient dezvoltate elementele discutate pana acum, oferta in sine contribuie decisiv la “greutatea” oricarui brand; de aceea o putem considera, daca privim in sens larg conceptul de brand, componenta a lui.
Oferta dincolo de oferta ? Da, deoarece “acel ceva” care face diferenta dintre un branding eficient si unul genial este tocmai “depasirea” asteptarilor firesti ale consumatorilor unor produse/servicii. Iar aici cercetarea si inovarea fac totul.
Multe sunt directiile in care se poate actiona pentru obtinerea acestui deziderat. Exemple mai des “exploatate”: inovatii pe partea de oferta comerciala (in cadrul acesteia, si “pe teritoriul” serviciilor conexe - de asigurare, garantie, etc); cresterea substantiala a duratei de viata a produsului; redefinirea conditiilor/imprejurarilor in care un produs poate fi utilizat; adaugarea de noi utilitati unui produs; “ocolirea” unor cerinte/restrictii legale impuse pentru detinerea/utilizarea produsului; minimizarea/eliminarea efectelor nocive ale folosirii unui produs (daca ne gandim la masini si poluare, observam cum se pot lega elemente ale mesajului de trasaturi ale ofertei).
Inovarea nu inseamna mult daca nu se permanentizeaza avantajele ei, iar in general aceasta presupune inovarea continua, gasirea de noi si noi idei utile.
Limite sau orizonturi ?
Exista, desigur, elemente care pot actiona ca si “diluant” al identitatii, gasindu-si originea in insasi psihologia consumatorilor (nu discutam acum despre cele care tin de posibilitatile tehnice / financiare ale firmei).
Spre exemplu, paleta coloristica folosita la imaginile care promoveaza un lant de restaurante este preferabil sa contina preponderent culori calde, cele mai potrivite fiind galbenul, bejul – galbui si nuantele de maron – roscat. In cazul firmelor care ofera servicii destinate satisfacerii “cererii de siguranta” (asiguratori, firme de protectie si paza, etc), verdele si rosul sunt culorile considerate indicate.
De aceste aspecte este bine sa tinem cont, insa ele nu ar trebui luate ca atare, ci analizate in contextul specific. Cine stie, poate ca inovand, le puteti uneori face sa functioneze pentru Voi, reorientandu-le intr-un fel influenta.
Doi negustori de vin. Ei au buticurile fata in fata, fiecare butic are firma deasupra usii: Borsica SRL - cenusiu pe alb, litere drepte si Dionisus SRL - visiniu pe crem-galbui, litere stilizate. Spre deosebire de “Borsica”, “Dionisus” si-a pus in dreapta numelui firmei si un slogan incriptat pe o placa de lemn taiata in forma de butoi: “Poti face din orice clipa o petrecere. Cu Vinurile de la Dionisus.” Buticul lui este stil crama, din lemn si are trepte de piatra aspra la intrare.
Vrei sa iei niste vin, dar te grabesti; nu ai timp sa “studiezi” oferta ambelor buticuri.
In care intri?
Cele…n elemente
Nume. Slogan. Logo. Strategie si canale de comunicare. Oferta. Toate acestea vor duce la succes atunci cand formeaza un tot care sa creeze o identitate bine conturata. Ce presupune o astfel de identitate ?
- creearea mesajului (continutului ideatic): clar, atractiv si cat mai original;
- individualizarea cat mai accentuata a “formelor” in sine care transmit mesajul;
- utilizarea combinatiei adecvate de canale de comunicare;
-implinirea, dar si depasirea asteptarilor firesti ale clientilor legate de tipul produselor/serviciilor oferite de firma, prin inglobarea in oferta a unor caracteristici cat mai personale (pana la a da nastere prin trasaturi unice unor cerinte complet noi).
Acum, sa le luam pe rand…
La inceput a fost…ideea !
Mesajul trebuie sa fie in acord cu oferta firmei si cu trasaturile psiho-culturale ale clientilor potentiali. El are de transmis, in esenta, informatii relevante despre firma/marca, avantajele pentru utilizatori ale folosirii produselor/serviciilor marcii datorate unor caracteristici de baza ale acestora si beneficiile procurarii acestor bunuri (pret convenabil, timp/energie minime necesare cumpararii). Referitor la avantajele bunului, se poate merge mai departe subliniind si “crezul” (conceptia) marcii despre produsele create. Spre exemplu, daca strategia de produs a urmarit dezvoltarea unei game variate (ori chiar de produse “pre-individualizate”, mulate cat mai bine pe structura clientelei functie de anumite trasaturi), acest lucru merita facut cunoscut.
Pentru marcile active in anumite sectoare (de exemplu servicii de agrement, bunuri de folosinta indelungata) si in general pentru marcile premium, mesajul (ma refer acum la partea de informatii despre firma) poate include succinct si obiectivele firmei (referitoare la asteptarile clientilor) si chiar conditiile de realizare a activitatii sau impactul general al folosirii produselor (protejarea / potentarea mediului social, a mediului natural, etc).
Forma simpla, dar…elaborata
Elementele alcatuind latura (“senzoriala”) “formala” a brand-ului (denumire, logo, textul sloganului, paleta coloristica, elemente de sunet si chiar olfactive), personale si puternice, vor fi definite dupa studierea celor folosite de concurenta (pentru o personalizare eficienta) si analiza profilului afectiv-rational al segmentului de clienti targetat. Vor fi, de-asemenea, alese astfel incat sa “se lege” cat mai bine si sa dea o forma clara mesajului. Cu cat mai larga paleta senzoriala, cu atat personalizarea si impactul vor avea mai mult de castigat. Spre exemplu un banner pentru site, pe langa denumire, logo si slogan poate include si o componenta sonora.
Comunicare eficienta
Canalele si gradul in care este folosit fiecare sunt dictate de caracteristicile segmentului (segmentelor) targetate si, fireste, de bugetul posibil de alocat.
Dezvoltarea si sustinerea unui brand implica de obicei un aport mai mare din partea canalelor traditionale (afise stradale, presa, televiziune/radio) decat implica marketing-ul de produs.
O mentiune speciala merita adusa promovarii brand-ului prin:
- participarea firmei la organizarea unor evenimente, metoda complementara in general foarte eficienta in a creste popularitatea daca segmentul principal care aduce venituri este cel al persoanelor fizice;
- participarea (ca expozant) la diverse expozitii, potrivita atat firmelor orientate catre retail, cat si celor active mai mult ca si corporate business.
Oferta dincolo de…Oferta
Oricat de eficient dezvoltate elementele discutate pana acum, oferta in sine contribuie decisiv la “greutatea” oricarui brand; de aceea o putem considera, daca privim in sens larg conceptul de brand, componenta a lui.
Oferta dincolo de oferta ? Da, deoarece “acel ceva” care face diferenta dintre un branding eficient si unul genial este tocmai “depasirea” asteptarilor firesti ale consumatorilor unor produse/servicii. Iar aici cercetarea si inovarea fac totul.
Multe sunt directiile in care se poate actiona pentru obtinerea acestui deziderat. Exemple mai des “exploatate”: inovatii pe partea de oferta comerciala (in cadrul acesteia, si “pe teritoriul” serviciilor conexe - de asigurare, garantie, etc); cresterea substantiala a duratei de viata a produsului; redefinirea conditiilor/imprejurarilor in care un produs poate fi utilizat; adaugarea de noi utilitati unui produs; “ocolirea” unor cerinte/restrictii legale impuse pentru detinerea/utilizarea produsului; minimizarea/eliminarea efectelor nocive ale folosirii unui produs (daca ne gandim la masini si poluare, observam cum se pot lega elemente ale mesajului de trasaturi ale ofertei).
Inovarea nu inseamna mult daca nu se permanentizeaza avantajele ei, iar in general aceasta presupune inovarea continua, gasirea de noi si noi idei utile.
Limite sau orizonturi ?
Exista, desigur, elemente care pot actiona ca si “diluant” al identitatii, gasindu-si originea in insasi psihologia consumatorilor (nu discutam acum despre cele care tin de posibilitatile tehnice / financiare ale firmei).
Spre exemplu, paleta coloristica folosita la imaginile care promoveaza un lant de restaurante este preferabil sa contina preponderent culori calde, cele mai potrivite fiind galbenul, bejul – galbui si nuantele de maron – roscat. In cazul firmelor care ofera servicii destinate satisfacerii “cererii de siguranta” (asiguratori, firme de protectie si paza, etc), verdele si rosul sunt culorile considerate indicate.
De aceste aspecte este bine sa tinem cont, insa ele nu ar trebui luate ca atare, ci analizate in contextul specific. Cine stie, poate ca inovand, le puteti uneori face sa functioneze pentru Voi, reorientandu-le intr-un fel influenta.
Subscribe to:
Posts (Atom)